Costache Popescu Ghergani: ianuarie 2013

Jurnal de calatorie 2012

Intrucat sunt anxios din fire (o trasatura obligatorie a orisicarui artist care se vrea interesant) cand vine vorba de calatorii - concediu in limbajul pamantean - ma apuca tremuriciul, dau din colt in colt, ma fac ca am pierdut biletele de avion la piata, ca ma doare burtica, ca am mult de lucru !!!!!!!!!!!
Unu' destept tare a zis ca asta se numeste neofobie si hodofobie. Pai da, ca trebuie sa merg in locuri noi si periculoase, trebuie sa cunosc oameni noi, de obicei rai si deloc simpatici, mancarea este noua si deloc gustoasa. Despre vinuri si alte tuici ce sa mai zic - scarboase.
Asa incepe la mine orice calatorie.
Anul trecut a fost asa de nasol ca am plecat chiar in mai multe locuri, departe de jucariile mele si de frumosul cartier Militari in care ma descurc asa de bine.
Singurul remediu pentru tot calvarul asta este (o spun din experiente repetate) sa-mi iau ceva de desenat (crioane, ascutitoare si un carnetel) ca sa ma simt asa ca acasa.
Rezultatul este ca atunci cand ma apuca fobiile pun mana si desenez ceva din peisagiul unde am fost tarat cu forta, iar cei din jur, mai simtitori si cu simtul observatiei zic: - Asta-i artist! (pe limba lor).
O situatie jenanta ce sa zic, dar trebuie sa combat neajunsurile intr-un fel.
Acestea fiind spuse, fac publice imaginile pribegiei mele.